Efectele pandemiei COVID-19 asupra mediului social și economic sunt catastrofale, dar pandemia a generat anumite consecințe benefice asupra mediului înconjurător (https://abcnews4.com/news/local/the-pandemic-could-be-changing-todays-environment-experts-explain-how). Măsurătorile specifice ne arată că nivelurile de poluare ale aerului au scăzut în unele zone intens poluate cu până la 30% (https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0048969720323378). Reducerea gazelor de seră va avea de asemenea un impact pozitiv asupra planetei, prin ameliorarea  schimbărilor climatice/întârzierea fenomenului de încălzire globală    (http://www.news12.com/story/41971999/what-is-covid19s-effect-on-the-environment)

Dar vor fi aceste progrese menținute pe termen lung? Unii specialiști sunt de părere că totul depinde de abordarea noastră după repornirea economiei la nivel global. Jurnaliștii de la BBC sunt de părere că istoria ne arată că după o reducere drastică a emisiilor de carbon, urmează o perioadă de vârf a poluării, așa cum s-a întâmplat și în trecut după perioadele de mare recesiune economică  (https://www.bbc.com/future/article/20200422-how-has-coronavirus-helped-the-environment).

Probabil că la acest moment este prea devreme să facem estimări despre cum vor evolua lucrurile în industriile poluante și dacă pandemia a generat schimbări de mentalitate cu adevărat importante pentru a menține beneficiile câștigate pe perioada stării de urgență. E prea devreme să știm dacă guvernele vor stabili strategii și măsuri legislative suplimentare pentru reducerea poluării sau dacă agenții economici vor putea suporta costurile implementării acestor măsuri suplimentare.

Dar nu este prea devreme să știm că pe lângă efectele pozitive, pandemia COVID-19 are și consecințe negative. Un volum uriaș de deșeuri plastice (mănuși, măști, recipientele dezinfectantelor sau săpunului lichid, etc.) care nu au fost și (probabil) nu vor fi în totalitate, corect reciclate. Cantități enorme de produse agricole alterate datorită închiderii restaurantelor, hotelurilor și pensiunilor. Cantități suplimentare de ambalaje (pungi, cutii de carton, tacâmuri și farfurii de plastic) datorită faptului că oamenii au comandat livrarea la domiciliu a alimentelor pe perioada izolării sociale și a lucrului de acasă (https://unctad.org/en/pages/newsdetails.aspx?OriginalVersionID=2333). Consumul mai mare de apă datorită spălării dese a mâinilor, o resursă deja greu accesibilă în anumite regiuni ale globului (https://public.wmo.int/en/resources/coronavirus-covid-19/water). Falimente și mici afaceri închise, concedieri, creșterea criminalității și a infracțiunilor, cheltuieli suplimentare în sectorul medical datorită bolilor asociate izolării (depresii, anexietate, etc.). 

Ca orice criză majoră, pandemia necesită măsuri antagoniste: solicită solidaritate internațională dar în același timp, distanțare socială. Și pentru că cea mai bună metodă de reducere a răspândirii virusului SARS-COV-2 este spălarea mâinilor cât mai des și distanțarea socială, majoritatea guvernelor au luat deja măsuri pentru restructurarea spațiilor publice închise, prin distanțarea meselor în restaurante sau a scaunelor în sălile de spectacole, prin instalarea de protecții separatoare, prin monitorizarea distanțării oamenilor și purtarea măștilor de protecție. 

Dacă acest gen de măsuri vor rămâne valide pentru o perioadă lungă de timp, majoritatea se întreabă ce sens mai are să te duci într-un spațiu de socializare, dacă socializarea nu mai este posibilă decât între membri familiei. Probabil că va trebui să învățăm să conviețuim cu acest virus (așa cum am făcut și cu ceilalți „ucigași tăcuți”: gripa aviară, maladia SARS, HIV/SIDA, Tuberculoza, Ebola, Holera, Malaria) - altfel lumea noastră nu va mai fi niciodată la fel.

Ecoboutique AnnaNattura®